UPDATE 24 aprilie :
Oraşul Olteniţa între antichitate şi domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica
La 23 aprilie 1853 vorbim despre întemeierea oraşului Olteniţa, atunci când aşezarea de la malul Dunării devine un oraş. Profesorul de istorie, Nicolae Mavrodin, ne face o incursiune în timp a Olteniţei. Profesorul Mavrodin ne mărturiseşte că oraşul nostru este cunoscut încă din antichitate, pe fundalul cetăţii străvechi întemeindu-se Olteniţa pe 13 aprilie 1515, când satul apare într-un hrisov al lui Neagoe Basarab. Profesorul de istorie ne informează că Olteniţa apare în documente mai vechi în care se vorbeşte despre un duce al Burgundiei care în anul 1455 a cucerit cetatea Turkan (Tutrakan de azi) şi a poposit peste Dunăre într-un sat. “Olteniţa are are peste 500 de ani vechime” apreciază dascălul. Nicolae Mavrodin ne mai vorbeşte despre faptul că domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, cel care a împroprietărit mai mulţi locuitori de aici, avea funcţii importante boiereşti. Ghica a donat o suprafaţă mare de teren pentru ca Olteniţa să se transforme în oraş.
Profesorul de istorie aminteşte şi faptul că localitatea a avut multă ascensiune din punct de vedere economic, deţinea bunuri în subsol, sarea era vămuită la Olteniţa spre zona balcanică şi europeană. De asemenea, aflăm că hamalii din Portul Olteniţa erau foarte cunoscuţi. Spre finalul interviului Nicolae Mavrodin vorbeşte puţin şi despre Alexandru Sahia, încheind cu o complexă descriere a domnitorului Ghica, cel datorită căruia Olteniţa s-a întregit la 23 aprilie 1853.
_______________________________________________________________________
Municipiul nostru împlineşte astăzi 160 de ani de la întemeierea sa ca oraş, la data de 23 aprilie 1853 Olteniţa devine un întreg. Potrivit unor surse istorice locale, până la această dată existau două părţi: Olteniţa nord şi Olteniţa centru, fiecare dintre aceste locuri având sedii de instituţii diferite. Aşadar, 23 aprilie este o zi memorabilă pentru olteniţeni, tocmai pentru ideea de unire.
vechea stema a orasului
În acelaşi timp, ziua este importantă prin aniversarea patronului său, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Până anul trecut, ziua a fost cinstită de autorităţile locale sub diverse forme, sărbătoarea îmbrăcând extrem de artistic aspectele istorice cu cele culturale.
Locuitorii din Olteniţa şi din satele apropiate au cerut prinţului Alexandru Ghica înfiinţarea unui oraş liber de dări.
Prinţul Alexandru Ghica a dat loturi de pământ dorind să facă din Olteniţa un oraş comercial, unde negoţul să fie importanta preocupare a locuitorilor, oraşul proaspăt întemeiat fiind şi poartă de ieşire pe Dunăre a grânelor, sării şi altor mărfuri.
În anul 1852, în zona de nord a actualului municipiu Olteniţa, în zona numită Olteniţa Veche sau Olteniţa Nord (în iepurari), exista localitatea Olteniţa care avea statutul de sat. La un an, în 1853, Olteniţa era un oraş “liber de dări” şi avea 750 de locuitori.
foto arhiva
Ziua de Sfantul Gheorghe, 23 aprilie, este considerată începutul sezonului agricol al anului, iar una din străzile oraşului se numeşte 23 aprilie.
Mai multe detalii cu privire la importanţa zilei de 23 aprilie pentru Olteniţa, vom afla mâine de la profesorul de istorie, Nicolae Mavrodin.
Sfântul Gheorghe în lăcaşurile de cult şi căminul de bătrâni din Olteniţa
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost atât de iubit de olteniţeni, încât pe lângă faptul că patronează zona, biserica de lemn din vecinătatea Spitalului Olteniţa poartă hramul sfântului. Într-o îmbinare perfectă de stiluri maramureşan, moldovenesc cu influenţe de arhitectură din Muntenia, biserica este construită din lemn de brad uscat, tratat corespunzător pentru a rezista în timp, îmbinat în stilul “coadă de rândunică”, fără utilizarea cuielor. Privită de sus, biserica are forma unei cruci, aşezată şi ocrotită de o oază de linişte şi de verde a zonei.
Biserica “Sf Gheorghe” Oltenita
Cei care au făcut posibilă ridicarea bisericii în 3 ani de trudă şi zbatere au fost omul de afaceri Costinel Milescu, primar al municipiului la acea dată, omul de afaceri Petre Marian Miluţ şi Fundaţia “Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan”. De asemenea, mai mulţi enoriaşi olteniţeni au dorit să contribuie la construcţia bisericii fie prin muncă, fie cu anumite dotări în limita puterii lor financiare. De asemenea, Sf. Mare Mucenic Gheorghe este cel care veghează permanent cu spiritul său viu Căminul de Bătrâni ce-i poartă numele din str. Alex. Iliescu.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul din martirii creştini, iubitor de Hristos
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creştină, și a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. S-a înrolat în armata română, parcurgând ierarhia militară. Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor emis de Diocleţian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creştină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române a cărei zi de 23 aprilie coincide cu sărbătorirea sfântului. Potrivit unor surse on line, legenda conform căreia sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară este o invenție târzie, medievală. Adesea însă, iconografia recentă ni-l prezintă pe sfânt călare, doborând cu suliţa un balaur, poate simbolic. Unii comentatori sunt de părere că este vorba doar de o preluare târzie a mitului grec al lui Perseus și Andromeda.
Peste 900.000 de români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
La mulţi ani lor!
foto: primariaoltenita.ro
La mulţi ani, Olteniţa!
Laura Suzeanu