Duminică, 19 mai, la biserica “Sf. Nicolae” centru din Olteniţa a avut loc slujba de resfinţire a templului lui Dumnezeu, după ce actualul paroh şi protopop Marian Necula a făcut mai multe modificări clădirii.
Forţele de securitate au fost prezente în număr mare. Jandarmi, poliţişti, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au fost mobilizaţi pentru a asigura ordinea publică la biserica respectivă, cu această ocazie fiind prezente numeroase persoane din localităţile rurale adiacente municipiului, oameni care au însoţiţi preoţii invitaţi la ceremonialul religios. Toate bisericile din Olteniţa au fost închise prin ordin protopopial.
Lăcaşul de cult a fost resfinţit de Vincenţiu Ploieşteanu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor. Mai mulţi preoţi şi diaconi din judeţul Călăraşi au fost prezenţi la oficierea slujbei de resfinţire, care a continuat la ora 11,00 după Liturghia obişnuită de duminică, 19 mai fiind după calendarul religios ziua femeii creştine, a treia duminică după Paşti numită Duminica mironosiţelor. La finalul resfinţirii, părintele protopop Marian Necula, alături de episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Vincenţiu Ploieşteanu, au dat citire unor diplome de onoare destinate celor care au sprijinit financiar refacerea bisericii “Sf. Nicolae”.
[[Show as slideshow]]
De remarcat şi salutat prezenţa la slujba de duminică a deputatului liberal Raluca Surdu, cea care a onorat invitaţia de a fi prezentă la eveniment şi cea care în permanenţă este alături de oameni, de tinerii şi copiii din Colegiul său parlamentar.
La Olteniţa, biserica Sf. Nicolae mai are şi hramul Sfântului Alexandru iar mai nou şi pe cel al Sfântului Antim Ivireanul, cel care a fost ales ca patron al Protoieriei Olteniţa în anul 2009.
Biserica adăposteşte părticele din moaştele sfinţilor Ciprian, prăznuit pe 2 octombrie, Mina cu praznicul la 11 noiembrie, Stelian prăznuit la 26 noiembrie, Sofronie ce are praznic la 11 martie, Teodosie la 24 ianuarie şi Mercurie cu praznicul la 25 noiembrie. Acestor moaşte, li s-au alăturat mai târziu şi altele, printre care moaştele Sfântului Teodor Stratilat, ale lui Teodor Tiron, Dimitrie, cele ale pruncilor ucişi de Irod.
Sâmbătă, pentru a marca spectacolul de duminică, părintele protopop a mobilizat în jur de 50 de preoţi într-o procesiune religioasă, timp în care au fost săvârşite slujbe şi rugăciuni pentru sănătate şi pace. Astfel, sfintele moaşte adăpostite în biserică au fost plimbate prin oraş. Alături de preoţi, aproximativ 30 de credincioşi au însoţit alaiul.
Biserica Sf. Nicolae centru a păstrat până în anul 2011 baza construcţiei, proiectată de arhitecta Henrieta Delavrancea
În opinia mai multor credincioşi şi preoţi, o biserică ar trebui să arate cât mai simplu cu putinţă, construcţia oricărui lăcaş de cult fiind considerată de specialişti în teologie, artă medievală şi istorie, temelia credinţei. Dragostea şi recunoştinţa faţă de Iisus sunt directe, simple, fără ocolişuri sau împopoţonări, biserica din centrul municipiului depăşind din toate punctele de vedere decenţa unei biserici ortodoxe, templu al sufletului Mântuitorului. Probabil că pe undeva s-a vrut concurenţa cu marile catedrale catolice din Europa sau cu vreo moschee musulmană.
Încă nu ştim câţi bani s-au cheltuit şi de unde au provenit banii folosiţi pentru schimbarea feţei bisericii din centrul municipiului, ea nefiind de altfel în nici un grad avansat de degradare până la începerea acestor ultime lucrări, ci a fost lăsată pur şi simplu ca o mărturie a frumuseţii sale la bază, aşa cum fusese proiectată în secolul al XIX-lea de o mare arhitectă a ţării noastre. De altfel, o biserică este considerată monument arhitectonic, istoric, din acest punct de vedere trebuind respectată linia străveche. Mai mult decât atât, Legea Patrimoniului este una clară, există anumite pasaje ce nu permit modificarea unui monument istoric din punct de vedere al construcţiei, însă în acest perimetru s-au încalcă multe din regulile sfinte, de patrimoniu, de cult, ş.a.m.d. cu atât mai mult cu cât legile din România sunt interpretabile.
Din informaţiile noastre privind o lucrare de patrimoniu, nu se aduc modificări unei clădiri decât cu respectarea unor principii şi reguli de bază, dar despre asta şi avantajele ce au plecat de la astfel de cheltuieli, vom vorbi cu alte ocazii.
Am respectat slujba în sine, am respectat şi respectăm anumite feţe bisericeşti din zona noastră, câţiva dintre preoţii prezenţi duminică la slujbă numărându-se printre cei de o valoare morală şi creştină într-adevăr de necontestat.
Fastuosul eveniment de duminică a mobilizat foarte multe persoane din diverse domenii de activitate.
Deşi biserica din centru nu a fost construită de la bază, din temelii, s-a făcut dezlegare pentru trecerea femeilor prin altar. Aşadar, nu se ştie dacă a fost un păcat sau nu, se pare că există persoane în sânul bisericii ce vor să-L înlocuiască pe Dumnezeu ori se cred mai presus decât El. Se ştie că femeile au voie să intre într-un altar bisericesc numai la târnosirea unui lăcaş de cult, adică la sfinţirea unei biserici noi.
Biserica “Sf Nicolae” centru din Olteniţa este unul dintre lăcaşele de cult proiectate de arhitect Henrieta Delavrancea-Gibory, fiica lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, soră a scriitoarei şi pianistei Cella Delavrancea. Henrieta Delavrancea a proiectat tot la Olteniţa şi biserica Eroi, alt lăcaş de cult, aşezat într-o zonă a Bd. 22 Decembrie.
Laura Suzeanu